Află dacă un sunet poate fi înregistrat ca marcă. Descoperă condițiile legale, exemplul celebru BVG vs. EUIPO, cazuri de succes (Intel, Netflix, Nokia) și cum să-ți protejezi propria identitate sonoră de brand.

Ce este o marcă sonoră?

O marcă sonoră este un semn constituit exclusiv dintr-un sunet sau o succesiune de sunete care permite identificarea originii comerciale a unui produs sau serviciu. Poate fi vorba despre un jingle publicitar memorabil, o melodie scurtă sau un sunet non-muzical, cum ar fi un clic sau o voce distinctivă.

De la modificarea Regulamentului (UE) 2017/1001, nu mai este necesară reprezentarea grafică: fișierul audio (de exemplu, MP3) este suficient pentru depunerea unei cereri de înregistrare marca la EUIPO sau OSIM.

Care sunt condițiile pentru a putea înregistra ca marcă un sunet?

Pentru ca un sunet să fie admis ca marcă și să devină proprietate intelectuală, acesta trebuie să îndeplinească mai multe condiții legale:

• Caracter distinctiv – sunetul trebuie să fie unic și memorabil, capabil să indice proveniența comercială.
• Claritate și precizie – semnul sonor trebuie să poată fi redat și recunoscut clar printr-un fișier audio.
• Non-funcționalitate – sunetul nu trebuie să rezulte natural din funcționarea produsului.
• Percepția publicului – publicul trebuie să asocieze sunetul cu un brand, nu doar cu o acțiune sau un context.

Cazul BVG vs EUIPO (T-288/24)

În septembrie 2025, Tribunalul Uniunii Europene a pronunțat o decizie istorică în cauza Berliner Verkehrsbetriebe (BVG) v. EUIPO. 

BVG, operatorul public de transport din Berlin, a depus la EUIPO un jingle de 2 secunde pentru a-l proteja ca marcă sonoră (branding auditiv). EUIPO a respins cererea, considerând sunetul prea scurt și banal. Tribunalul a anulat decizia EUIPO, stabilind că un sunet scurt nu este automat lipsit de distinctivitate, implicit de dreptul mărcilor. Decizia confirmă că durata și simplitatea nu exclud protecția unei mărci sonore.

Exemple celebre de sunete înregistrate ca marcă

Sunetele pot deveni la fel de valoroase ca logourile vizuale. 

Exemple celebre includ: Intel – jingle-ul ‘Intel Inside’; Nokia – tonul clasic de apel; Netflix – sunetul ‘ta-dum’; MGM – răgetul leului; 20th Century Fox – fanfara de început; Deutsche Telekom – cele cinci note T-Mobile.

Un sunet poate fi înregistrat ca marcă, dacă este distinctiv și identificabil. Hotărârea BVG vs. EUIPO confirmă că și sunetele scurte pot fi protejate legal. 

Brandurile ar trebui să investească în identități sonore coerente și să le protejeze juridic, întrucât o semnătură sonoră poate valora la fel de mult ca un logo vizual.

Întrebări frecvente (FAQ)

Poate fi înregistrat un jingle de reclamă?

Da, dacă este original și recunoscut de public ca asociat cu un brand.

Cât durează înregistrarea unei mărci sonore la EUIPO?

Între 4 și 8 luni, în funcție de eventuale opoziții.

Se poate face înregistrarea în România?

Da, prin înregistrare marcă la OSIM, cu respectarea acelorași cerințe privind fișierul audio și distinctivitatea.

Pot fi protejate zgomotele naturale?

Doar dacă au fost transformate creativ și pot fi percepute ca indicatori de brand.

Autor: avocat Laura Dan și echipa cabinetului Totul Despre Mărci, Dată publicare: 21.11.2025